apatie...

o seara atat de linistita, poate prea linistita fata de cea trecuta sau mai bine zis de cele trecute, nu prea este bine ca sambata seara sa nu faci nimic, denota lipsa de inspiratie sau o stare de aversiune teribila?!
se poate spune si ca esti plictisit de toti si toate care se mai invart in jurul tau aproape zi de zi, insa atunci de ce nu ai incercat ceva nou, ceva ce nu ai mai facut pana acum, satisfactia o poti gasi si in evenimente sau teritorii neexploatate si necunoscute de tine.
poate ai ramas fara prieteni?! nu...asta nu se pune, pentru ca nu i-ai avut niciodata, desi sunt sigur ca cineva a incercat sa te scoata din starea ta deplorabila, deloc onorobila pentru varsta si pentru pofta ta de viata, insa te-ai incapatant ca aceasta seara magica, unica in felul ei, sa o pastrezi doar pentru tine, crezand ca o sa-ti poti recapata linistea sau starea de bine si te poti gandi in voie ca a mai trecut o saptamana din viata ta, fara sa se intample sau sa faci ceva remarcabil, pur si simplu doar ai urmat un program animat de haos, tampenie si oameni agitati, multi dintre ei fara motiv.
acoperit de aceasta perdea servila, nu poti decat spera ca maine va fi altfel, ca o sa fii mai binedispus, ca va fi mai mult soare in inima ta, si in jurul tau, si ca oamenii pot fi minunati...

lumea in care traim

deseori vad in jurul meu, si asta nu are nici o legatura cu locul meu de munca, diverse creaturi care prin natura si prin fizicul lor, in mod normal se numesc oameni, mai ales ca, daca si gandesc, clar, sunt oameni!

cand spun "in jurul meu" nu inseamna neaparat numai oamenii pe care îi si cunosc, ma pot referi la cei pe care îi vad la tv. sau la cei care ne conduc destinele, la cei ce se considera lideri de opinie, ziaristi sau poate la orice om cunoscut sau nu, luat ca un membru simplu al societatii civile, si al planetei.

vorbeam de creaturi, aaa nu!vorbeam de oameni, mai exact de cei ce s-au nascut oameni si care din pacate au devenit, fie diverse masinatiuni ruginite sentimental sau niste animale cu infatisare mai deosebita, fie niste fiinte dezolante aflate intotdeauna la granita dintre moral si imoral.

nu acuz pe nimeni, din acest motiv nici nu dau nume :)) insa am ajuns sa fiu atat de dezgustat de evenimentele din jurul meu, si mai ales de cei din spatele lor, incat nu ma pot abtine de la astfel de refulari mai mult sau mai putin intemeiate.

cand vezi la ce s-a ajuns in aceste zile, parca mai apocaliptice ca niciodata, nu poti nega faptul ca tot ceea ce se intampla, se intampla doar din cauza imbecilitatii si a ignorantei noastre. in acea cursa nebuna de indestulare am ajuns sa neglijam oameni, neglijam credinta, educatia, planeta si bunul simt, toate astea pentru ce?!

doar pentru egoismul exagerat de prostesc din noi insine. merita cineva dintre noi acest statut de "om", exista asa ceva?! ma gandesc ca pana la urma toti suntem vinovati de situatia de fata, de nesiguranta si de falsitatea in care am ajuns sa traim.