Se cauta un nou nume de blog

Ajungand la concluzia ca actuala denumire a blogului nu prea se mai potriveste cu evenimentele si cu aspiratiile de moment, si mai ales ca deseori se confunda cu diverse formatiuni sau grupuri tip secta, intentionez sa gasesc un nume mai accesibil, mai putin pretentios, si mai usor de retinut, insa care si acesta la randul sau sa transmita ceva anume.

Cum insa eu trec printr-o serioasa criza de inspiratie, am sa va cer si voua ajutorul, poate cineva se va gandi la ceva mai potrivit decat as fi eu capabil eu sa o fac.

Astept cu nerabdare si parerile voastre!

IMAX

Cel mai mare si mai modern ecran de cinematograf a fost instalat luni, deschiderea oficiala pentru public urmand sa se faca luna viitoare
IMAX, cel mai mare ecran din lume a fost instalat si la Bucuresti, in cadrul AFI Palace Cotroceni, si va fi deschis publicului incepand cu 20 noiembrie 2009.
Ecranul, care este de 20 ori mai mare decat un ecran standard de cinema, are o inaltime de 26 de metri si o latime de 37 de metri. In plus, are o forma usor curbata pentru a cuprinde vederea periferica a tuturor celor care vizioneaza un film si este confectionat din latex, pe 70% din suprafata sa avand perforatii speciale, care permit trecerea sunetului si previn miscarea datorata curentilor de aer. La suprafata, ecranul este acoperit cu o vopsea argintie speciala prin care este reflectata lumina in sala.

apatie...

o seara atat de linistita, poate prea linistita fata de cea trecuta sau mai bine zis de cele trecute, nu prea este bine ca sambata seara sa nu faci nimic, denota lipsa de inspiratie sau o stare de aversiune teribila?!
se poate spune si ca esti plictisit de toti si toate care se mai invart in jurul tau aproape zi de zi, insa atunci de ce nu ai incercat ceva nou, ceva ce nu ai mai facut pana acum, satisfactia o poti gasi si in evenimente sau teritorii neexploatate si necunoscute de tine.
poate ai ramas fara prieteni?! nu...asta nu se pune, pentru ca nu i-ai avut niciodata, desi sunt sigur ca cineva a incercat sa te scoata din starea ta deplorabila, deloc onorobila pentru varsta si pentru pofta ta de viata, insa te-ai incapatant ca aceasta seara magica, unica in felul ei, sa o pastrezi doar pentru tine, crezand ca o sa-ti poti recapata linistea sau starea de bine si te poti gandi in voie ca a mai trecut o saptamana din viata ta, fara sa se intample sau sa faci ceva remarcabil, pur si simplu doar ai urmat un program animat de haos, tampenie si oameni agitati, multi dintre ei fara motiv.
acoperit de aceasta perdea servila, nu poti decat spera ca maine va fi altfel, ca o sa fii mai binedispus, ca va fi mai mult soare in inima ta, si in jurul tau, si ca oamenii pot fi minunati...

Justiţiarul singuratic

Un tată din Lituania a devenit erou naţional după ce a ucis un politician şi un judecător care i-ar fi molestat fiica de trei ani. Drasius Keyds, în vârstă de 37 de ani, i-a împuşcat luni pe cei doi după ce poliţia nu a reuşit să soluţioneze cazul fetiţei sale. Acum, Keyds a devenit un adevărat erou pe YouTube şi Facebook, fiind susţinut de o mulţime de oameni pe site-urile menţionate. "Eşti un adevărat erou pentru fiecare dintre noi. Ce ai făcut tu nu este nimic altceva decât un act de justiţie", a declarat unul dintre fanii săi, pe site-ul de socializare Facebook.

Mai mult, au apărut o serie de tricouri şi alte obiecte promoţionale cu inscripţia "Drasius: Justiţiarul singuratic".

Coşmarul lui Keyd a început în urmă cu un an când fiica sa Deimantela i-a povestit despre o întâlnire cu judecătorul Jonas Furmanavicziusa şi politicianul lituanian Andrius Us. Cei doi ar fi răpit-o şi apoi au abuzat de fetiţa de trei ani.

Însă în urma anchetei, care a durat mai bine de un an, poliţia i-a spus lui Keys că nu a reuşit să adune suficiente dovezi pentru condamnarea celor doi. Mai multe ţări vecine Lituaniei, printre care şi Polonia, şi-au oferit sprijinul tatălui fugar, angajandu-se să-l primească pe teritoriul lor fără a-l deferi vreodată justiţiei.

articol preluat de pe site-ul antena 3

Talent si mandrie

"Un singur popor ,o singura inima, un singur suflet, o singura tara, romanii si Romania"
Asa comenta un roman din Italia, impresionantul moment artistic sustinut de Petruţa Kupper, care a reuşit să-i uluiască pe nemţi cu talentul sau, la un concurs televizat.
Este fara dar si poate, unul dintre rarele momente in care te poti mandri cu faptul ca esti roman.

o femeie pierduta

as dori din tot sufletul sa îţi spun ca esti o fiinta teribil de atragatoare, ca esti gingasa, ca esti deosebita atunci cand razi, ca esti mai frumoasa decat frumusetea in sine, ca esti plina de gratie precum o zana sclipitoare, ca esti sincera precum imaginea unei oglinzi...insa nu...nu pot sa te mint,

la tine frumusetea s-a transformat in remodelare, pe cat de crezi de atragatoare esti de 3 X mai respingatoare, gingasa nu...poate pungasa, in loc sa razi faci zgomot, in loc sa plangi joci teatru sau o faci...doar beata, in loc de gratie si sinceritate doar dureri de cap si banalitate...

Ma simt tradat!

Ma simt tradat aproape de tot ceea ce este in jurul meu, fiind o perioada in care nu mai inteleg mare lucru din ceea ce se intampla, totul se desfasoara, parca dupa un scenariu bine pus la punct de oameni sau evenimente cel putin bizare, daca nu cumva intregul univers comploteaza impotriva mea.

Cand spun univers nu ma refer la razboiul stelelor, ci la razboiul meu, cu ignoranta si ipocrizia multora de langa mine. Am acumulat atata ura si frustrare, incat as putea oricand fi considerat o veritabila bomba cu ceas.

Tradarea, ura, frustrarea, lipsa de orizont, provine din indiferenta si neglijenta celor din jurul meu, rezulta din superficialitatea si din nepasarea celor pe care îi consider cu adevarat apropiati, si mai provine din egoismul, prostia infinita, dualitatea, teatrul cu un singur actor, snobismul, intoleranta si aroganta multora dintre cei pe care îi cunosc.

Ma simt tradat, pentru faptul ca desi cunosc foarte multi oameni, doar putin dintre ei sunt oameni adevarati.

Ma simt tradat pentru sentimentele ireversibile de simpatie, respect, toleranta, compasiune si pentru disponibilitatea singulara, de a fi acolo cand este nevoie de mine.

Ma simt tradat...de voi!!

plin de ura si dispret!!

1 An de Blog

Un nou inceput, O noua gandire! asa incepea totul exact acum un an de zile, era prima mea postare in cadrul acestui blog, era prima zi in care am indraznit sa imi fac oarecum publice, propriile idei, propriile trairi, convingeri, frustrari si propriile sperante.
Prima zi in care, o mare parte din timpul meu a fost directionata catre acest blog, prima data cand am crezut ca pot sa visez la o comuniune dintre bun simt si realitate, si mai ales a fost pentru prima data, cand am crezut ca pot fi relevant si ca pot fi purtatorul unui nou mesaj sau a unei noi ideei despre oameni si fapte.
Sa fiu sincer, ma nemultumeste faptul ca nu am reusit sa creez acel impact pe care mi l-am dorit la inceput, nici de un trafic satisfacator nu poate fi vorba, mai mult decat o satisfactie proprie, sau decat faptul ca am reusit sa surprind cativa oameni din jurul meu, sau de cateva aprecieri razlete, nu cred ca am ce sa trec la realizari.
Poate cel mai important, ramane faptul ca in acest blog, mi-am gasit acel refugiu de care avem nevoie cu totii uneori, sau ca am avut posibilitatea sa imi exprim imediat pozitia si parerea despre anumite evenimente din viata de zi cu zi.
Revenind la o atitudine mai pozitiva, trebuie sa recunosc ca au fost si destule momente in care m-am bucurat de acest blog, de comentariile voastre, sunt lucruri noi pe care le-am invatat, multe chiar de la voi, cei care v-ati mai lasat parerile pe aici, ceea ce ma determina sa multumesc din suflet celor care au luat in serios articolele mele, celor care au fost alaturi de mine si celor care au tinut sa isi faca cunoscute propriile opinii, prin intermediul acestui blog.

Sper ca pe viitor sa fie si mai bine, sper sa scriu mai mult, sper sa fiu mai relevant si mai in concordanta cu realitatea, sper sa gasesc un nou nume acestui blog, care sa se potriveasca mai bine profilului sau, si sper sa fiti in continuare alaturi de mine!

Cu depline multumiri...

Ma bucur de ziua mea

Cineva imi spunea "sa ma bucur de ziua mea si ca inca mai sunt tanar". In aceasta dimineata am realizat ca avea mare dreptate, si ma gandesc ca este dreptul meu sa consider ca pentru o zi pot fi centrul universului, ca toata lumea stie, ca astazi este cea mai importanta zi din viata mea, este dreptul meu ca macar pentru o zi sa uit de lucrurile mai putin placute din viata, si mai ales, este dreptul meu sa visez in continuare.
Pentru o zi, vreau sa simt pe deplin, îmbinarea armonioasa, formata din atentia celor din jurul meu si nobletea acestei zile.

Ce poate fi mai frumos si mai impresionant decat urarile primite de la prieteni, decat mesajele trimise de oameni despre care credeai ca te-au uitat de mult, ce poate fi mai teribil de imbucurator decat faptul ca la prima ora a diminetii, tatal tau sa iti cante la multi ani, sau decat urarile pline de dragoste si insotite de lacrimi de emotie a mamei tale!!!
Iata motive care imi dau dreptul ca astazi sa MA BUCUR DE ZIUA MEA !!!